Despre Dorolț

Comuna Dorolţ se află în partea de nord a judeţului Satu Mare, pe drumul naţional DN19A, la 9 km de municipiul Satu Mare.Comuna se învecinează la nord şi vest cu Ungaria, la sud cu comuna Vetiş, la est cu Satu Mare, la nord-est cu comuna Lazuri.
Satele aparţinătoare comunei sunt: Atea, Dara, Dorolţ şi Petea. În satul Petea se află vama între România şi Ungaria, cel mai important punct de trecere al frontierei româno-maghiare, singurul deschis pentru traficul rutier de mărfuri.

Localitatea de reședință se află la 47 grade 51 minute latitudine Nordica și 22 grade 49 minute longitudine Sudică. Comuna Dorolț aparține în totalitate unității de relief a Câmpiei Someșului. Singura apă curgatoare importantă de pe teritoriul comunei este râul Someș care reprezintă și hotarul de sud al acesteia.

Viitoarea centură de ocolire a municipiului Satu Mare va trece peste comună iar viitorul drum express care va lega autostrada M3 cu autostrada Transilvania va avea punct de ieşire localitatea Petea.

 

Harta comunei Dorolt

Harta comunei Dorolt

Prima atestare documentară a localității Dorolţ datează din anul 1245. Cea mai veche așezare a comunei este satul Atea unde se află o biserică reformată construită în stil gotic – înainte de domnia Huniazilor – prin secolul XIV. Săpăturile arheologice din satul Petea – în zona vămii – au scos la iveală dovezi care atestă existența locuitorilor din vremuri de mult apuse.

Dorolțul și Dara, cele două sate mai mari ale comunei au cei mai mulți locuitori și sunt amintite de istoricul Borovszki Samuel ca fiind așezări existente din 1323, acest lucru fiind prezentat și în scrisoarea lui Carol I, care a scris despre primul moșier al Dorolțului care a stăpânit aici după primul val de migrație al tătarilor. Alți istorici consideră, că satele acestei comune au existat și înainte de 1214. Vechimea acestor așezări este atestată și de istoricul român Coriolan Suciu care a scris la rândul lui despre comuna Dorolț, despre locuitorii săi și despre moșierii care au stăpânit aici moșii bogate.

Peste satele comunei au trecut hoardele popoarelor migratoare, cele două războaie mondiale, catastrofe naturale – dintre care cea mai recentă – inundațiile din anul 1970 când o parte a satului Dara a fost distrusă de puhoaie nemiloase- dar oamenii au rămas pe loc înfruntând urgiile și luând-o de la început cu mult stoicism. Comunitatea s-a unit, și-a strâns rândurile și a muncit din greu, dar nu și-a părăsit vatra strabună.

După cum am arătat, comuna Dorolț are în componență patru sate cu vechimi cuprinse între 700 și 800 de ani, atestate atât de Carol I cât și de istorici maghiari și români. Vechimea este atestată și prin arborele genealogic al moșierilor și prin enumerarea celor care au avut aici moșii de-a lungul timpurilor.

Comuna Dorolț se află în partea de nord a judeţului Satu Mare, pe drumul naţional DN 19A, la 9 km de municipiul Satu Mare. Comuna se învecineaza la nord-est cu comuna Lazuri, la nord –est cu municipiul Satu Mare, la nord-vest fiind frontiera cu Republica Ungară, iar la sud-vest râul Someş.

Satele aparținătoare comunei sunt: Dorolț, Dara, Atea şi Petea. În satul Petea se află vama între România şi Ungaria, cel mai important punct de trecere al frontierei româno-maghiare din jud. Satu Mare , singurul deschis pentru traficul rutier de mărfuri.

Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Dorolț se ridică la 3.806 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.491 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt de naţionalitatea maghiară (85,37%). Principalele minorități sunt cele de romi (6,59%) și români (6,12%). Pentru 1,87% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (50,71%), dar există și minorități de romano-catolici (34,18%), greco-catolici (7,93%), ortodocși (4,02%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 1,87% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

Comuna Dorolț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Mihai Găman, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în 1996. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:UDMR 100%

Comuna Dorolt are un teritoriu de 3049 ha, din care teren intravilan 628 ha şi teren extravilan 2421 ha.

Din suprafaţa de 3029 ha a terenurilor agricole din comună, 2755 ha sunt teren arabil 257 ha păşune şi 17 ha teren neproductiv.

Câmpia Someșului pe care se află comuna Dorolț este o câmpie aluvială recentă în care râul cu același nume a depus masiv, procesul de aluvionare fiind stimulat de mișcările neotectonice de afundare a vechiului Bazin Pannonic.

Câmpia pe care este situat teritoriul comunei este o câmpie de divagare pe suprafața căreia vechiul Someș, ca râu principal, și-a despletit albiile, răspândindu-și aluviunile, urmele albiilor fiind evidente.

Acumularea recentă impusă de divagarea albiilor a creat o câmpie netedă, relativ monotonă, în care doar albiile părăsite imprimă o oarecare variație; altitudinile absolute se încadrează între 120-125 m (puncte geodezice Peleșu Mare – 1 m, în nordul teritoriului, la limita cu comuna Lazuri și Pădurea Mare – 1 m, la vest de Dorolț); în vecinatatea albiei Someșului, grindurile laterale ale acestuia ajung la 122-123m, în timp ce în extremitatea nordică și vestică, altitudinile coboară sub 118m.

Vegetația naturală se încadrează zonal, unități de silvostepă, asociațiile naturale fiind înlocuite în cea mai mare parte de culturi agricole, alături de care apare zonal, vegetația hidrofilă. Pădurea Mare, constituită din stejar, situată la sud de localitatea Dorolț, este singură de formație forestieră.Flora aferentă zonei şi comunei Dorolţ este cea ca¬racteristică zonei de luncă şi silvostepei, cu arbori de esenţă moale: răchită, plopi indigeni, precum şi pâlcuri de arţari, aluni jugastru etc.

Comuna Dorolţ beneficiază de o climă temperat continentală moderată. Media anuală a temperaturii este de 9,6 0, având la bază următoarele valori termice:

  • primăvara: 10, 2 0,
  • vara: 19,6 0
  • toamna: 10,80
  • iarna: 1,70

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Transport

Infrastructura de transport este destul de bine dezvoltată în comună, străzile principale în lungime de 7,3 km sunt asfaltate, iar restul sunt pietruite in totalitate. Drumul judeţean spre Dara în lungime de 6,3 km este asfaltat, cel comunal spre Atea de asemenea este asfaltat în întregime (2,5 km) şi evident cei 3 km de drum european sunt modernizati fiind toate în stare bună. Este necesară continuarea asfaltarii strazilor si drumurilor secundare din comună,  în toate localităţile comunei. Pentru siguranţa pietonilor este necesară reabilitarea trotuarelor. Recent au fost modernizate trotuarele în lungime de 2,7 km.

Alimentare cu apă potabilă

Toate localităţile comunei Dorolt sunt racordate la rețeaua de  alimentare cu apă a municipiului Satu Mare prin aducțiuni către localitățile Dorolt, Dara, Atea și Petea.

Operatorul serviciului este Apaserv SA Satu Mare, iar vechimea reţelelor este de 7 ani în Dorolţ şi de 4 ani în Dara. Proporţia conectării în aceste localităţi este 75-80 %.

Canalizare

Nu există un sistem de canalizare a apelor uzate menajere, dar comuna are în execuție un proiect pentru crearea reţelei de canalizare pentru întreaga comună. Actualmente se lucrează în satele Dorolț și Dara cu termene de punere în funcțiune 2013. Se încearcă găsirea unor modalităţi de finanţare din fonduri europene, pentru localitatile Atea și Petea.

Reţea de gaz

Reţea de gaz nu există în comună, există studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru introducerea gazului metan în localităţile comunei, dar în momentul de faţă nu există fonduri suficiente pentru execuţie.

Iluminat public

Iluminatul public este asigurată în toate localităţile comunei, proporţia ariei conectate la reţeaua de curent electric este 100%. Vechimea reţelei este de 12 ani.

Comunicaţii, internet

Fiecare localitate din comună dispune de internet de bandă largă, iar în instituţiile publice există reţea wireless. Reţeaua de telefonie fixă Romtelecom, acoperă toate satele aparţinătoare, la fel ca şi reţelele de telefonie mobilă (Orange, Vodafone, Digi).

În comună funcţionează două şcoli cu clasele 1-8 în localităţile Dorolţ şi Dara şi două şcoli cu clasele 1-4 în localităţile Atea şi Petea. În grădiniţa din Dorolţ şi Dara copiii sunt educaţi în trei grupe separate: mică, mijlocie şi mare, în Atea şi Petea, datorită numărului mic de copii înscrişi, există o singură grupă cu o singură educatoare.

Numărul copiilor arată o tendinţă crescătoare. În momentul de faţă în şcolile aparţinătoare comunei sunt înscrişi în total 467 de copii, grădiniţele comunei sunt frecventate de 176 de copii.

Cadrele didactice din comună participă la cursuri de perfecţionare, organizate de ISJ, CCD, precum şi la continuarea studiilor la Universitatea din Oradea, “Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, respectiv Universitatea Vasile Goldiş din Arad.

Tinerii pot urma studiile liceale şi universitare în Satu Mare, în comună lipseşte pregătirea de specialitate, respectiv sistemul de formare profesională pentru adulţi. Lipsesc instituţiile de cercetare şi dezvoltare, respectiv instituţiile care ajută la elaborarea şi preluarea tehnologiilor moderne.

Cultură

Casă de cultură este în fiecare localitate, cu excepţia localităţii Dorolţ, cele trei clădiri necesitând însa renovări.

Biblioteca comunei Dorolţ dispune de 5.000 de volume. Numărul persoanelor care vizitează în mod regulat biblioteca este destul de mic, circa 100 de persoane.

Clădirea castelului din Dorolţ este în proprietatea Primăriei comunei Dorolţ, şi aici va funcţiona Centrul Cultural Dorolţ: biblioteca, telecentrul şi căminul cultural. În curtea castelului sunt organizate manifestări culturale şi zilele satului. Pe viitor s-ar putea încerca includerea castelului pe lista monumentelor istorice, în acest fel ar putea fi accesate fonduri pentru întreţinerea clădirii.

În localităţile Dara şi Dorolţ funcţionează câte un Telecentru (patronat de Fundaţia Romano-Franceza ATRO-FAMI) al căror plan de activităţi şi servicii include următoarele:

♦ curs de iniţiere în utilizarea calculatoarelor;

♦ relansarea activităţilor de tineret prin înfiinţarea unor cercuri: dans popular, dans modern, protejarea mediului, informatică;

♦ asigurarea sprijinului şi suportului pentru comunitate (completarea formularelor oficiale, formularea cererilor oficiale);

♦ informarea cetăţenilor asupra deciziilor consiliului local;

♦ informaţii legate de servicii;

♦ informare despre piaţa locurilor de muncă, posibilităţi de recalificare;

♦ consiliere juridică, bancară;

♦ vizionarea săptămânală a unor filme.

Cu toate că aceste servicii apar în planul de activitate al telecentrelor, echiparea centrelor, resursele umane şi cheltuielile de funcţionare nu sunt asigurate. În momentul de faţă, telecentrele nu au activităţi specifice. Reînnoirea şi echiparea acestor telecentre ar fi esenţială.

Sport

Activitatea sportivă a populaţiei nu este însemnată, cu toate că acesteia îi stau la dispoziţie stabilimente care satisfac cerinţele sportului de masă şi de timp liber. Localităţile dispun de terenuri sportive, există vestiare pe terenurile sportive, iar în localitatea Dorolţ este amenajată o sală polivalentă sportivă.

Comuna Dorolţ are o asociaţie de fotbal, AS Recolta, care include două echipe de fotbal (copii şi adulţi). Sala de sport oferă posibilităţi pentru practicarea mai multor sporturi, astfel că ar fi nevoie de educarea populaţiei în legătură cu modul de viaţă sănătos şi cu avantajele practicării sporturilor.

Potenţialul economic este deosebit de mare, comuna fiind situată foarte aproape de Satu Mare. Datorită unor firme prospere care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, efectiv toată populaţia activă are un loc de muncă, iar în prezent salariile sunt în creştere.

Marea majoritate din populaţia rurală are tangenţă cu agricultura, majoritatea oamenilor deţin terenuri pe care le lucrează după programul de muncă. Sunt puţine societăţi care au ca principal domeniu de activitate agricultura, dar sunt asociaţii familiale care paralel cu creşterea animalelor practică agricultura, dar nu la un nivel comercial, ci mai ales pentru nevoile personale.

Cele mai importante ramuri industriale sunt: confecţii textile, construcţii, tâmplărie. Industria construcţiilor este dezvoltată, dar se preconizează o dezvoltare accentuată în viitor.

În ceea ce priveşte folosirea noilor tehnologii, unităţile care desfăşoară activitate în domeniul agrar şi industrial, şi care au recunoscut importanţa noilor tehnologii, le-au achiziţionat deja şi le folosesc. Industria este în curs de dezvoltare şi se aşteaptă investitori, mai ales că în planul de amenajare a teritoriului s-a inclus şi o zonă industrială.

Serviciile sunt bine puse la punct. Majoritatea localităţilor au reţele de alimentaţie publică, deficienţe se înregistrează în existenţa unor ateliere specializate cum ar fi: coafură, reparaţii pantofi, etc. Activităţile de meşteşugărie nu sunt caracteristice comunei.

Din cauza apropierii oraşului Satu Mare, 60% din populaţia activă din comună a lucrat în industrie înainte de 1989, restul, adică 40%, a lucrat în domeniul agrar.